Ce mai face capra vecinului?

De ce capra vecinului este întotdeauna mai interesantă? Ce are capra ta mai puțin? Te-ai uitat la ea cu atenție și chiar nu ai găsit nimic, care să te mulțumească? Și dacă totuși capra vecinului este mai cu moț, de ce trebuie să moară?

Mi-am pus adesea aceste întrebări, martoră fiind la câteva întâmplări.

Capra vecinului nu ascunde altceva decât invidia, gelozia, frustrarea și incapacitatea unor indivizi de a evolua, de a se bucura de viață. Dacă ei nu au, nici alții nu trebuie sa aibă. Imaginea caprei vecinului , generic vorbind, le pune în pericol aparent imaginea proprie. În loc să-și tragă ochii înapoi de peste gard și să se îngrijească de propria ogradă, preferă să stea cu ei zgâiți și să completeze, la zi, inventarul firelor de păr din coada caprei vecine. Ce-a mâncat, câți iezi a mai fătat, cât lapte a dat, cum s-a tuns și mai ales ce țap i-a mai mirosit coada sunt lucruri, care trebuie ținute sub atentă observație.

Câteodata te întrebi ce vină are biata capră? Că s-a nimerit în ograda vecinului și nu în a ta? Bucură-te, omule, pentru vecinul tău, că la nevoie ți-o da și ție un crod de brânză. Lasă capra omului în pace și du-te de ia-ți și tu una dacă n-ai. Sau dacă ai, îngrijește-te de-a ta, că s-o face și ea frumoasă și ți-o da și lapte.

Nimeni nu e atât de priceput încât să „aibă grijă” de toate caprele din jur, așa că mai bine ai grijă de propria ogradă și bucură-te de ea cât mai ești, cât mai este. Du-te la vecinu’ în bătătură doar când te invită sau îți cere ajutorul.

În rest, vezi de-ale tale, c-oi avea și tu vreun vecin interesat de capra ta și nu ți-o mai plăcea atunci!

Fotografia a fost luată de aici.


Din gura neamului:

Vede paiul din ochiul altuia, dar nu vede bârna din ochiul său.

Dacă moare capra mea, să moară și a vecinului.

Omul bârfește despre grajdul vecinului, dar nu simte mirosul grajdului său.

Lumea zice că mama regelui e vrăjitoare, când ea nu aude.

Bârfești pe alții, te înjosești pe tine.

Invidia țintește pe alții și se rănește singură.

Dacă pizma ar arde ca focul, lemnele n-ar mai fi așa de scumpe; dacă pizma ar fi o febră, toată lumea ar fi bolnavă; dacă ea ar fi o ciumă, demult s-ar fi sfârșit cu lumea.